Ce se întâmplă cu corpul tău când te lasi de fumat si efectele fumatului

Fumatul este un viciu dintre cele mai dăunătoare, care cauzează nenumărate afecţiuni, de la halenă şi până la cancer, boala neiertătoare. În România, unul din trei oameni fumează, iar în fiecare zi aproximativ 40 de români mor din cauza fumatului. Specialiştii spun că unul dintre motivele pentru care fumătorii nu renunţă la ţigări este că efectele se văd abia după mai multă vreme, însă se înşală. Iată ce se întâmplă în corpul tău după ce te laşi de fumat:

În primele 20 de minute presiunea sanguină va reveni la normal.

În opt ore nivelul monoxidului de carbon din sânge va scădea la jumătate şi nivelul oxigenului va reveni la normal.


În 48 de ore va scădea şansa de a face un infarct şi toată nicotina din corp se risipeşte. Simţurile mirosului şi gustului vor reveni la un nivel normal.


În 72 de ore bronhiile se vor relaxa şi te vei simţi mai energic.


În două săptămâni circulaţia sângelui va deveni mai rapida şi se va îmbunătăţi în următoarele 10 săptămâni.


Între trei şi nouă luni tusea şi problemele de respiraţie vor dispărea, iar capacitatea plămânilor se va îmbunătăţi cu 10%.

Într-un an, riscul de a face un infarct va scădea la jumătate.

În cinci ani, riscul unui atac cerebral va reveni la un procent normal, asemănător al unui nefumător.


În zece ani, riscul de a face cancer la plămâni va fi asemănător al unui nefumător.

În 15 ani, riscul de a muri din cauza unui atac de cord va fi cel al unui nefumător.

Efecte asupra organismului

Tutunul afectează corpul uman în totalitate, efectul nociv începând în momentul contactului cu fumul de ţigară şi continuând să se manifeste ani de zile.

# Sistemul respirator:

* iritarea întregii mucoase respiratorii, care se poate manifesta prin tuse iritativă, "dresul vocii", senzaţia de "ceva în gât", nas "care curge" sau nas înfundat, gât uscat etc.;
* respiraţie grea datorită îngustării căilor respiratorii şi excesului de secreţii la acest nivel ("bronşita cronică");
* alterarea mecanismelor de apărare, cu acumularea de substanţ e toxice, ceea ce determină afectarea plămânilor şi apariţia emfizemului pulmonar. Acesta se însoţeşte de oboseală la eforturi din ce în ce mai mici, ajungându-se ca nici activităţile de îngrijire personală să nu se poată face.
* infecţii pulmonare mai dese şi care se vindcă mai greu;
* apariţia astmului bronşic;
* cancer pulmonar.
# Sistemul imun:

* scade capacitatea de apărare împotriva infecţiilor;
* vindecarea se face mai greu.


# Sistemul osos si muscular:

* scăderea masei musculare şi a densităţii osoase.


# Cancer:

* pulmonar: unul din 5 fumători este diagnosticat cu cancer, iar din 10 pacienţi diagnosticaţi cu cancer pulmonar, 9 sunt fumători;
* al cavităţii bucale, nasului, gâtului;
* de esofag, stomac, pancreas, vezică urinară, col uterin, sân.


# Alte efecte:

* iritarea şi inflamarea stomacului şi intestinului;
* risc crescut de ulcer;
* alterarea gustului şi a mirosului;
* apariţia prematură a ridurilor;
* afectarea gingiilor şi a dinţilor.

# La bărbaţi:

* impotenţă;
* scăderea fertilităţii datorită scăderii numărului şi mobilităţii spermatozoizilor;
* modificarea nivelului de hormoni sexuali.

# La femei:

* scăderea fertilităţii;
* tulburări de ciclu menstrual;
* masculinizare;
* menopauză precoce;
* risc crescut de tromboze la femeile care iau pilule anticon cep - ţionale;
* risc crescut de cancer de col uterin.

# În sarcină şi la copil:

* complicaţii ale sarcinii;
* avort spontan, naştere prematură;
* greutate mică la naştere a copilului şi moarte subită la sugar;
* risc crescut de infecţii respiratorii în primul an de viaţă;
* scăderea performanţelor intelectuale ale copilului, tulburări de comportament;
* risc crescut de apariţie a astmului bronşic.

Efecte asupra aparatului cardiovascular

Fumatul reprezintă unul dintre factorii majori de risc pentru boli cardiovasculare, având efect aditiv cu ceilalţi factori de risc.

Statisticile arată că:
* o treime dintre decesele prin cardiopatie ischemică se datorează fumatului;
* nouă din zece pacienţi cu arteriopatie periferică sunt fumători;
* fumătorii au risc de anevrism aortic de opt ori mai mare faţă de nefumători;
* fumatul creşte riscul de accident vascular cerebral cu 50% la persoanele sub 65 ani;
* femeile care fumează şi utilizează contraceptive orale au risc de 10 ori mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare.

1. Hipertensiunea arterială apare la fumătorii cu valori tensionale normale, iar la cei cunoscuţi hipertensivi o agravează.


2. Fumatul accelerează procesul de ateroscleroză, producând un dezechilibru între HDL (colesterolul "bun") şi LDL (colesterolul "rău"), acesta din urmă acumulându-se în peretele arterial şi îngustând vasele.


3. Alte vase afectate sunt cele de la nivelul membrelor, frecvent fiind necesare amputaţii; fumatul produce şi îngustarea arterelor care irigă creierul, crescând riscul de accident vascular cerebral.


4. Fumatul creşte riscul de tromboză coronariană (cheaguri de sânge în arterele care irigă inima) prin creşterea vâscozităţii sângelui.


5. La fumători apare mai frecvent spasmul coronarian (îngustare temporară a vaselor inimii) manifestat prin angină pectorală şi chiar infarct miocardic.


6. Creşterea frecvenţei cardiace, care în asociere cu un conţinut scă - zut în oxigen al sângelui solicită în plus inima, uneori apărând aritmii cardiace (bătăi neregulate).


7. La pacienţii cu operaţii cardiovasculare - by-pass - fumatul creşte riscul de reapariţie a stenozei sau ocluziei la nivelul acestor "punţi" vasculare.

Riscul unui bărbat cu vârsta între 35 şi 40 de ani de a suferi un infarct miocardic non-letal este de 4 ori mai mare dacă este fumător. În cazul femeilor, riscul este de 5 ori mai mare pentru cele care fumează.

Cum vă puteţi lăsa de fumat?

# În primul rând trebuie să doriţi să vă lăsaţi!
# Oricât de imposibil pare, e mai bine să o faceţi brusc, nu reducând din numărul de ţigări.
# Nu vă veţi îngrăşa dacă nu veţi înlocui ţigările cu diverse gustări.
# Dacă totuşi simţiţi nevoia, alegeţi un fruct sau un pahar cu ceai ori suc de fructe neîndulcite; sau, mai bine, apa plată!
# În anumite cazuri, există şi varianta plasturilor cu nicotină.
# Relaxaţi-vă: respiraţi adânc şi expiraţi încet; nu uitaţi: dorinţa de a fuma va trece!
# Activitatea fizică, sportul, reduc tensiunea şi dorinţa de a fuma.